Impiedicat de impiedicare. Nuante si stangacii ale limbii romane

Pe masă, stive de agende pline cu idei. Erau și laptopuri printre ele. Într-un colț, un chestionar aduce în discuție ce anume te împiedică să faci ceva. Se dorea vădit să se obțină un răspuns clar: ce te oprește să mergi mai departe. Era limpede ca lumina zilei că se punea accentul pe diferitele forme de împiedicare. Nu că ești tu un împiedicat, ci ești în sensul în care ai o barieră în față și nu poți trece.

Oamenii de la masă strâmbă din nas, împiedicarea e o chestiune negativă, ne pune rău în lumină, suntem niște împiedicați. Împiedicarea nu vizează scoaterea în evidență a unei probleme sau a unui raport de tip cauză-efect, ci amorsează un văl negativ asupra elementului în discuție. Ei bine, ce mă împiedică să merg mai departe devine o chestiune de imagine proastă legată de acel element, fără a lua în considerare conotația reparativă. Ce te împiedică pe tine să mergi mai departe (să faci o comandă pe un site) poate avea o relevanță consistentă pentru cel implicat direct, în sensul unui feedback care îl poate ajuta și ghida să repare/ îmbunătățească procesul. Dar, ce avem aici este reprezentată de nuanțele lingivstice, aici bariere. Dacă vorbim despre verbul reflexiv, atunci nuanța ne conduce către A se lovi (cu piciorul) de ceva sau de cineva care stă în cale (și a cădea); a se poticni. (sursa: dex online). Figurat, a împiedica e despre a da mereu peste ceva sau peste cineva care supără, stingherește. Adică, aici vedem problema – cauză. Dacă cineva dă peste ceva supărător din shop-ul tău, ce faci, maschezi/ nuanței totul de așa manieră încât să sune mai…puțin îmiedicat? Tranzitivitatea scoate intenția vădită: a pune piedică (unui animal, unuei vehicul, etc). Tot aici stau: a opri, a ține în loc pe cineva sau ceva. Nu e despre impresii și păreri, ci despre nuanțe și contextualizări. Admit, supra-marketizarea online a stâlcit limba, totul pentru a metaforiza spre vânzare conținutul.

Ca atare, a împiedica devine o stângăcie linvgistică asupra căreia planează conotația împiedicatului: cel care dorește să treacă mai departe, pentru că a găsit un impediment (o altă stângăcie), și cel care oferă, că s-a poticnit în asta încercând să-și afle problema sau cauza problemelor. Dar mai e și împiedicatul ăsta, uită-te la el! Ce facem cu el? Dar, astăzi e totul e centrat pe imagine. Așadar, nu vă împiedicați pentru a-i împiedica și pe alții.

Comenteaza

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.