Foto: UTMB

Doua istorii: locul doi de la UTMB sau magia lui Robert si sageata Nicu de la Cortina Skyrace

Încă nu. Așa își încheie Robert Hajnal interviul acordat redactorului șef al publicației iRunFar.com, Bryon Powell. Nu a fost acum, dar, cine știe, anul viitor, Kilian Jornet ar putea să nu fie lovit de o albină, ci de Robert. Fie vorba între noi, a fost și acum, ha-ha. Anul acesta, Jim Walmsley a plecat glonț de la start, sprintând spre un hilar și imaginar finish încă din primii kilometri. Nimeni nu prea își dorea să-l urmeze. Zach Miller a comis infatuarea și a sfârșit plin de grimase pe la Champex-Lac. Kilian Jornet trebuia să fie acolo, în tatonare. Pe el, însă, l-a răpus o albină, super vedeta suferind o alergie. Context.

Am zis super vedeta pentru a contrasta cu anonimul Robert Hajnal. De fapt, aveam multe alte nume grele ale alergării montane. Un alt de fapt, Not many trail running fans would have heard of the Romanian before this weekend. (sursa). Ei nu, noi, da.

Robert a alergat inteligent, așa cum au observat și comentatorii UTMB. A pornit domol, poate și că-i ardelean, și a avansat constant în clasament. El a început ascensiunea exact atunci când începe cursa cu adevărat, după kilometrul 120. Așa se aude și se zice. Rând pe rând, a depășit alți alergători până ce a ajuns pe locul al doilea. Văzându-i evoluția, am fost destul de sigur că va câștiga.

Xavier Thevenard se menținea bine de tot. L-am văzut pe camere ieșind dintr-un checkpoint și părea fresh. Cred că era spre La Flagere. La fel și Robert, care se apropiase la doar douăzeci de minute de francez la un moment dat. Totuși, era greu de tot de prins în acele condiții, cu acel ecart și cu acel nivel de oboseală acumulată. Robert a mutat inteligent pentru conservarea unui fabulos loc doi și dus a fost până la tunelul de oameni de la finish, acolo unde a purtat steagul României. Frumos, așa-i? Am trăit cu emoții clipa aceea. Mă temeam că nu ajunge, nu-l mai vedeam pe camere la un moment dat. Francezii l-au scăpat din ochi pentru vreo cinci minute și ni-l tot arătau pe ocupantul locului trei.

UTMB este o cireașă de pe tort în lumea alergării montane, este un fel de campionat mondial. Să vă ofer o comparație mai vie, este ceea ce este Turul Franței pentru lumea ciclismului. Așadar, rezultatul lui Robert trebuie văzut din această perspectivă, având un impact incredibil asupra alergării montane de la noi din țară. De ce? Ei bine, vorba comentatorilor: nu a existat vreun alergător român până acum pe podiumul UTMB, nu? Ar fi istorie, așa spun unii.

Mai mult, reușita vine la puțin timp după o altă lovitură de grație oferită în cadrul unei alte competiții grele: Cortina Skyrace – The North Face Lavaredo Ultra Trail. Nicolae Bălan a câștigat cursa de semimaraton la prima sa participare la o competiție de trail în străinătate.

Trail-running-ul din România a început de ceva vreme să aibă o reclamă frumoasă prin toți cei care ies și participă la competițiile din afară. Iată că primim și bonusuri prin aceste rezultate fantastice. Eu pot paria de pe acum că ne vom mai întâlni și cu altele. Acum spun un mare Jos pălăria!, Robert, Jos pălăria!, Nicu.

sursa foto: UTMB

Comenteaza

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.