Doua evenimente faine trecute prea lejer cu vederea: Campionatul Mondial de Ultramaraton și Turul Ciclist al Bihorului

Un weekend cu două competiții foarte frumoase, speciale, dar care au rămas sub tăcere din perspectiva presei sportive de specialitate de la centru. Desigur, ziarele locale și câteva publicații profilate au abordat subiectele, însă rămâne această enigmă: de ce ziarele mari de la capitală evită să scrie despre teme gen: Read more…

Maraton Piatra Craiului 2017: primul abandon (cu stil) si o cursa paralela

Se zice că nu prea îți șade bine cu un DNF (abandon) în dreptul tău după un (ultra)maraton. Se zice. Ideea e că tu știi cam ce s-a întâmplat pe acolo, ce ai avut de tras și în ce contexte. Chiar dacă m-au cuprins câteva regrete că nu am terminat Maraton Piatra Craiului 2017, mai ales că am alergat până la finish după ce i-am anunțat pe organizatori, a fost decizia cea mai înțeleaptă. Ei mă vor aștepta acolo și la anul, iar eu…cale lungă, îs la început pe drumurile astea. Cam cât a fost, a fost epic.

Cea mai dură cursă de până acum? Eh, n-aș zice. Scuze, eram doar cu o mână pe tastatură, cealaltă era pe cana cu ceai. După un 2x2race de poveste, a urmat un alt epic, dar mi-o cam dat cu fail. Drept îi că în ultimele două săptămâni m-am antrenat cu spor zugrăvind pereții noului apartament și cărând mobilă patru etaje, dar am și făcut alergări. Cumulat, o stare ușoară de oboseală. Parol! Ușoară, aveam ore de somn consistente. Am zis să fortez o aniversare frumoasă: celebram zece ani de căsnicie, iar Lucian, unul dintre organizatorii MPC, mi-a făcut un cadou nesperat: să pot participa chiar dacă ratasem perioada de înscrieri. Ideea e că am ratat obiectivul, dar am ales inspirat.

(more…)

Un share daca ti-a placut:
error0